Ce au în comun Cultura, cazinourile și Victor Ponta?
După ce a ținut cu zilele pe birou dosarele bieților oameni care au pierit în Colectiv, după ce a dat ordin să se deschidă Porțile de Fier și a indundat alți bieți oameni de pe partea românească atunci când era premier, totul pentru a obține cetățenia sârbă, aflăm acum că domnul Ponta e și mare fan păcănele. Așa că a dat dreptul Uniunii Scriitorilor din România să închirieze Casa Vernescu unui cazino. Da, ați citit bine. Acea Casă Vernescu, monument istoric. Permisiunea a fost dată prin Hotărârea de Guvern 573/2015.
Într-o postare pe Facebook, prefectul Capitalei, Andrei Nistor, spune că Uniunea Scriitorilor încasează ilegal banii din chirie, iar cei mai mulți dintre ei sunt aruncați pe salarii și funcționare, în timp ce cultura mai are de așteptat până vede vreun șfanț.
„Detaliul important aici este că Uniunea Scriitorilor din România nu ar avea voie legal să închirieze, ci doar să beneficieze de chiria încasată eventual de Ministerul Culturii. Și nu în totalitate, ci doar 50%. Și nu pe 20 de ani, ci doar pe 5. Și nu direct, ci cu licitație publică. […] Să presupunem însă că nu ne interesează de unde provin banii, atât timp cât e pentru un scop nobil precum cultura. Îmi pare rău să dezamăgesc… din 1.500.000 de lei bani încasați anual, doar 40.000 de lei sunt alocați proiectelor culturale. Restul, salarii și funcționare”, a scris prefectul.
Curtea de Conturi a întocmit un raport în acest sens, însă acesta a fost, evident, contestat de Uniunea Scriitorilor din România.
Casa Vernescu este monument istoric, dar păcănelele sunt tradiție
Cum se știe că păcănelele sunt tradiție la noi în țară și suntem fruntași în Europa la numărul de săli de jocuri și de dependenți, ce destinație mai potrivită să fi avut această clădire dacă nu un luxos cazino?
Pe site-ul Palace Casino putem vedea imagini „superbe” cu modul în care a fost amenajat interiorul. Avem Ruletă, Blackjack, Palace Poker, Ultimate Texas Poker, Carribean Poker, Dracula Poker, păcănele care-ți dau lămâie, lămâie, lămâie, ce să mai…
Sursa foto: Palace Casino at Casa Vernescu Bucharest/Facebook
Se organizează și evenimente, mese festive, baluri mascate, mai-mai că s-or face și nunți în curând.
„La Casino Palace vei petrece momente speciale. Alături de o echipă care face tot posibilul să se ridice la cele mai înalte standarde. Evenimentele sunt organizate cu atenție până la cele mai mici detalii iar rezultatele sunt uimitoare, se arată pe site-ul cazinoului.
Sursa foto: Palace Casino at Casa Vernescu Bucharest/Facebook
Cel mai mult mi-a atras atenția jocul Carribean Stud Poker, care are descrierea de „poker traditional cu 5 cărți”. Dacă tot vorbim despre un monument istoric în care a călcat și Tolstoi, aș da jackpotul celui care nimerește cinci cărți scrise de marele scriitor. Nu neapărat toate dintr-o suită, dar măcar să prindă în mână „Război și pace”, „Anna Karenina”, „Învierea”, „Moartea lui Ivan Ilici” și, pentru culoare, „Cazacii”. Ar fi probabil prima masă de poker la care câștigă cel care a citit mai bine cărțile decât camerele de filmat din incintă.
Mai e și Palace Poker, cel cu „variante și combinații multiple”. Aici aș oferi un bolid celui care reușește combinația supremă de literatură rusă: să lege într-o singură frază destinul Annei Karenina, filosofia lui Levin și măcar un paragraf despre sensul vieții, fără să dea „fold” la jumătatea ideii.
Sursa foto: Palace Casino at Casa Vernescu Bucharest/Facebook
Mai avem și Dracula Poker, prezentat foarte optimist prin sloganul „Ghicește și câștigă, atât de simplu!”. Dacă e chiar așa simplu, aș propune o singură ghicitoare. Ce sugea Dracula?
Și, ultimul dar nu cel din urmă, Ultimate Texas Poker, prezentat drept „Texas Hold’em jucat împotriva casei”. Sună ca o metaforă literară destul de potrivită: individul singur la masă, încercând să învingă o hoție de mii de ori mai mare decât el. Aproape un roman realist.
Cândva palat al elitei, Casa Vernescu a devenit templu al norocului
Construită în jurul anului 1820 de un mare vistier și vornic de origine franceză, Filip Lenș, istoria Casei Vernescu se întinde pe aproape două secole. În perioada în care a fost ridicată era văzută drept una dintre cele mai elegante construcții din țară și a rămas și în zilele noastre un monument de referință al Capitalei.
Din punct de vedere arhitectural, casa este realizată într-un stil eclectic, influențat de tendințele promovate de arhitecții francezi în Europa acelei perioade. Construcția are parter și etaj, iar elementul central este un hol spațios cu formă eliptică.
Sursa foto palacecasino.eu
De-a lungul vremii, clădirea a văzut multe. A fost afectată de cutremur în 1829 și reparată ulterior, a fost locuită de mari generali și președinți, ca de exemplu generalul Pahlen, primul președinte plenipotențiar al Divanurilor din Țara Românească și a găzduit trupele rusești staționate în Moldova și Muntenia în timpul Războiului Crimeei. Însuși ofițerul rus Lev Tolstoi a poposit în această casă și a luat parte la evenimentele acelor vremuri grele.
După ce proprietarul Lenș încetează din viață, urmașii acestuia îi vând clădirea politicianului Guță Vernescu, cel care decide s-o modernizeze. Așadar, între anii 1887 și 1889, clădirea este restaurată de arhitectul Ion Mincu, care îi aduce îmbunătățiri importante și dotări moderne pentru acea vreme. Chiar și o centrală electrică proprie, lucru rar pentru o locuință particulară din Bucureștiul secolului al XIX-lea. În plus, interiorul este semnat de pictorul George Demetrescu Mirea.
Clădirea ajunge în proprietatea statului după moartea lui Guță Vernescu, întrucât acesta nu avea moștenitori direcți. Casa Vernescu urmează să fie administrată de Ministerul Culturii prin Uniunea Scriitorilor din România. Care, după cum se vede, a administrat-o frumos, cu ajutorul domnului Victor Viorel Ponta, care a dat mână liberă ca imobilul să devină… orice. De ce n-or fi făcut un club de noapte sau măcar un cabaret, s-avem și noi Moulin Rouge-ul nostru de mic Paris ce suntem…