Magistrații blochează activitatea instanțelor și cer retragerea proiectului de lege
Într-o Românie în care aproape 3,6 milioane de oameni trăiesc în sărăcie, realitatea cotidiană este marcată de facturi tot mai mari la utilități, prețuri în creștere la alimente și o presiune economică tot mai apăsătoare asupra gospodăriilor. În acest context, pensiile speciale, în special cele ale magistraților, au devenit subiecte de discuții aprinse în spațiul public. Cei care își duc traiul de la o zi la alta se întreabă cum poate cineva care încasează o pensie de 20.000 de lei lunar să se plângă că nu îi ajung banii. Pe de altă parte, magistrații își apără drepturile și spun că sumele consistente de bani le garantează independența. În ansamblu, situația reflectă ruptura dintre realitatea cotidiană a majorității cetățenilor și percepția asupra celor care beneficiază de astfel de privilegii.
Români săraci, magistrați bogați: proteste pentru pensii speciale, în mijlocul crizei
În luna iunie 2025, peste 11.500 de persoane au beneficiat de pensii speciale, dintre care mai mult de jumătate erau foști judecători sau procurori. Nu mai puțin de 5.680 de foști magistrați au primit o pensie medie de 25.258 lei, potrivit ultimelor date de la Casa Națională de Pensii. Există însă și magistrați care încasează o pensie de peste 50.000 de lei lunar, în condițiile în care pensia medie a unui român de rând este de 2.813 lei. Pentru mulți, aceste sume sunt greu de înțeles.
În fața acestor discrepanțe, Guvernul a propus o reformă a pensiilor speciale, care vizează creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și reducerea procentului pensiei la 70% din salariul net. De asemenea, se instituie o condiție de vechime minimă în muncă de 35 de ani pentru a beneficia de pensia de serviciu.
Cât pierd magistrații dacă se taie pensiile speciale
Măsurile care ar putea fi puse în practică au stârnit reacții puternice din partea magistraților, care consideră că modificările propuse afectează independența justiției, dar și statutul lor profesional. Judecătorii și procurorii din întreaga țară au decis să își suspende activitatea și cer retragerea proiectului de lege. Ei susțin că proiectul nu rezolvă inechitățile sociale la care actorii politici fac referire în discursul public. Ba mai mult, consideră că aceste modificări sunt o formă de presiune politică asupra sistemului judiciar.
În realitate, miza este una extrem de concretă: banii. Dacă proiectul de lege va fi adoptat în forma actuală, pensiile vor scădea dramatic. De exemplu, un fost judecător de tribunal ar încasa în medie doar 12.600 de lei pensie, în loc de 24.700, cât ia în prezent. Un fost judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să primească o pensie medie de 19.000 de lei, față de suma actuală care se ridică la 37.000 de lei. În ceea ce privește veniturile pe care ar urma să le aibă foștii președinți ai Curților de Apel, acestea s-ar situa la o medie 15.800 de lei pe lună, comparativ cu 31.200 de lei în prezent.
Marți, judecătorii și procurorii din Capitală au decis să-și suspende activitatea pe perioadă nedeterminată, până la retragerea proiectului de lege.
„Astăzi, 26.08.2025, în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor de la nivelul curților de apel, toate cele 16 curți de apel au solicitat celorlalte două puteri ale statului retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”, a transmis Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prin intermediul unui comunicat de presă.
De miercuri, toate cele 16 Curți de Apel din țară își vor suspenda activitatea, ceea ce va duce la întârzieri mari ale proceselor. Cu toate acestea, magistrații spun că aceste măsuri sunt necesare pentru a atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă sistemul judiciar și pentru a proteja independența justiției.
„În acest context s-a hotărât ca, începând cu data de 27.08.2025, activitatea să se desfășoare conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat”, se arată în comunicat.
Pe de altă parte, guvernanții se țin tare pe poziții și nu vor să facă pași înapoi. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că Guvernul nu va retrage proiectul de lege, întrucât acesta face parte din programul de guvernare. El a menționat că Ministerul Justiției nu a fost informat oficial despre formele de protest adoptate de magistrați.