Pentru un agricultor, ingrijirea terenului este la fel de importanta precum calitatea semintelor plantate. A folosi ingraseminte de caltiate este crucial pentru a obtine plante sanatoase, indiferent de ce recolta avem. Deci o punga de ingraseminte nu trebuie sa lipseasca din recuzita niciunui gradinar amator sau profesional. Pe site-ul regalfermierul.ro, clientii pot gasi ingrasaminte, de cea mai buna calitate pentru o crestere sanatoaa a plantelor intr-un timp mai scurt. Magazinul online este recunoscut de producatorii si pasionatii de agricultura si cresterea florilor, deoarece ofera produse de cea mai buna calitate, la preturi foarte avantajoase!
Produse precum POLY PLANT 12.43.12 +ME, sunt esentiale pentru orice gradina, deoarece acest sac de ingrasamant contine toate mineralele esentiale de care au nevoie plantele.
Detalii despre acest sac de ingrasamant:
-Azot Total (N) 12%;
-Azot nitric (NO3) 3,4%;
-Azot amoniacal (NH4) 8,6%;
-Pentaoxid de fosfor (P2O5) 43%
-100% solubil in apa;
-Oxid de potasiu (K2O) 12%.
Aplicarea se face dupa transplantare Poly Plant 12.43.12 (inradacinare), pe o perioada de aproximativ 3 – 4 saptamani. De asemenea, ca si doze de aplicare se recomanda 2 grame/planta/saptamana, prin fertirigare.
Cum functioneaza ingrasamantul?
Ingrasamintele sunt alimente pentru plante. La fel cum avem nevoie de hrana suficienta si de calitate pentru a creste si a ramane sanatosi, plantele si culturile trebuie sa gaseasca nutrientii din sol pentru a creste bine. Plantele au nevoie de un aport echilibrat de azot, fosfor, potasiu si sulf, deoarece extrag acesti nutrienti din sol in fiecare sezon de crestere, campurile si gradinile trebuie sa fie imbogatite in fiecare an prin adaugarea de ingrasaminte, gunoi de grajd si compost. Avantajul ingrasamintelor este ca pot fi aplicate in cantitati masurate pentru a satisface nevoile specifice ale culturii si pentru a proteja mediul inconjurator.
Ingrasamintele pot suplimenta si gunoiul de grajd sau compostul pentru a asigura un aport echilibrat de nutrienti.
Ingrasamintele sunt substante organice sau minerale, adesea folosite in amestecuri, destinate sa ofere plantelor nutrienti suplimentari, astfel incat sa imbunatateasca cresterea acestora si sa creasca randamentul si calitatea culturilor. Actiunea de a furniza ingrasamant se numeste fertilizare. Ingrasamintele fac parte, cu modificarile, ale produselor fertilizante. Fertilizarea se practica in agricultura, horticultura, silvicultura si in timpul activitatilor de gradinarit. Ingrasamintele au fost folosite inca din Antichitate, unde au adaugat elemente empirice solului cum ar fi fosfati ososi, calcati sau nu, azot din gunoiul animal si cel uman, potasiu din cenusa.
Ingrasamintele trebuie sa furnizeze, in proportiile potrivite: elemente de baza, numite si macronutrienti, azot (N), fosfor (P), potasiu (K). Vorbim despre ingrasaminte ternare de tip NPK daca cele trei sunt combinate. In caz contrar, vorbim si de ingrasaminte binare NP, NK, PK sau ingrasaminte simple, daca constau doar dintr-unul dintre aceste elemente N sau P sau K.
Elemente secundare, calciu (Ca), sulf (S), magneziu (Mg), oligoelemente, precum fier (Fe), mangan (Mn), molibden (Mo), cupru (Cu), bor (B), zinc (Zn), clor (Cl), sodiu (Na), cobalt (Co), vanadiu (V) si siliciu (Si). Aceste elemente secundare se gasesc, de obicei, in cantitate suficienta in sol si trebuie adaugate numai in caz de deficienta, majoritatea devenind toxice, in doze mici, peste un prag care variaza in functie de elemente, anumite sinergii intre elemente si in functie de pH-ul solului. Plantele au nevoie de cantitati relativ mari din elementele de baza, elementele macro. Azotul, fosforul si potasiul sunt, prin urmare, elementele care trebuie adaugate cel mai adesea la sol sau saruri sarace epuizate de agricultura intensiva. Aceste resurse sunt consumate de plante si nu sunt complet reinnoite de catre pazitor.
Azotul este unul dintre constituentii principali ai aminoacizilor, proteinelor si acizilor nucleici care constituie codul ADN si ARN. Nutritia limitata cu azot reduce sinteza de proteine si, prin urmare, continutul de clorofila.
Definitie: Clorofila este cel mai frecvent pigment fotosintetic in regatul vegetal; este prezent in toate plantele acvatice si terestre. Acest pigment, situat in cloroplastele celulelor plantelor, este implicat in fotosinteza pentru a intercepta energia lumina, primul pas in conversia acestei energii in energie chimica care este o proteina. Aceasta relatie este utilizata in diagnosticul nutritiei cu azot pe baza culorii verde mai mult sau mai putin deschise a frunzelor si mai precis pe continutul de clorofila.
Azotul joaca un rol decisiv atat in ceea ce priveste randamentul, cat si in calitatea productiei. Plantele hranesc azot mineral in sol si il transforma in proteine, componente esentiale ale vietii pentru oameni si animale.
Ingrasamintele organice sunt in general de origine animala sau vegetala. De asemenea, pot fi sintetizate, cum ar fi urea. Primele sunt de obicei deseuri industriale, cum ar fi deseurile abatorului: sange uscat, coarne prajite, deseuri de peste, namoluri de tratare a apei. Ele sunt interesante pentru furnizarea lor de azot in descompunere relativ lenta si pentru actiunea lor care favorizeaza inmultirea rapida a microflorei solului, dar imbogatesc cu greu solul cu humus stabil. Al doilea poate fi deseurile de plante: reziduuri verzi, compostate sau nu, si pot consta, de asemenea, din plante cultivate special ca gunoi de grajd verde, sau preparate in acest scop, cum ar fi gunoiul de grajd sau alge.
De asemenea, sunt produse secundare de la cresterea animalelor, cum ar fi gunoiul de grajd, compus in cea mai mare parte din gunoi de plante si excremente; acestea nu sunt materiale animale, ci plante mai mult sau mai putin digerate: namol, excremente etc. Principiul gunoiului verde preia practica ancestrala care consta in ingroparea buruienilor. Se bazeaza pe o cultura intermediara sau ascunsa, ingropata la fata locului.