Funcția de președinte interimar este preluată, potrivit articolului 98 din Constituție, de al doilea om în stat, șeful Senatului, urmat de cel de-al treilea, președintele Camerei Deputaților. În acest caz, Ilie Bolojan va ocupa biroul prezidențial de la Cotroceni. Pentru ca acest lucru să fie posibil, politicianul a fost nevoit să își dea demisia atât de la Parlament, cât și din Partidul Național Liberal, pe care îl conducea.
“Curtea Constituţională trebuie să constate vacanţa funcţiei şi să trimisă o scrisoare la Guvern şi la Parlament pentru a se stabili cine îndeplineşte funcţia de preşedinte interimar. Constituţia spune că funcţia aceasta poate fi îndeplinită de către preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei Deputaţilor, dar nu este o ordine obligatorie. Dacă preşedintele Senatului refuză, poate să fie preşedintele Camerei Deputaţilor”, explică fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean.
Curtea Constituțională a luat oficial act de demisia președintelui Klaus Iohannis, astfel că funcția a rămâne vacantă și va fi preluată, de la ora 00, de Ilie Bolojan, ca președinte interimar. Acesta va asigura conducerea țării vreme de maximum trei luni, timp în care Executivul este obligat să organizeze scrutinul pentru alegerea noului președinte. Și asta pentru că președintele interimar, numit în mod direct conform legii, nu poate beneficia de aceeași legitimitate pe care o are un șef de stat ales de cetățeni, în urma alegerilor.
Data alegerilor prezidențiale a fost stabilită pe 4 mai 2025 pentru primul tur, urmând ca cel de-al doilea scrutin să aibă loc pe 18 mai.
Ce decizii poate lua Ilie Bolojan din poziția de președinte interimar al României
Președintele interimar este comandatul forțelor armate, însă nu are atribuții depline în acest sens. Potrivit articolului 93 din Constituție, acesta nu poate institui starea de urgență sau starea de asediu.
De asemenea, Ilie Bolojan va putea reprezenta țara în întâlnirile internaționale și diplomatice. Dar, la fel ca în situația precedentă, nu poate lua decizii majore și nu poate semna acte care să angajeze statul în obligații, pe termen lung.
În ceea ce privește legile care ajung pe masa președintelui interimar pentru publicare, acesta le poate semna sau le poate trimite înapoi la Parlament. Prerogativa de a trimite un text de lege la reexaminare către Legislativ nu îi aparține exclusiv unui președinte ales legitim, prin vot, de cetățeni. În plus, Ilie Bolojan va putea sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea unui text de lege.
De asemenea, președintele interimar poate participa la ședințele Guvernului și, la cererea premierului, poate numi sau revoca miniștri.
Limitările pe care le are președintele interimar al țării
Ilie Bolojan a preluat conducerea țării pe o perioadă de cel mult trei luni, însă nu beneficiază de toate drepturile și nu poate îndeplini toate atribuțiile unui președinte ales. Astfel, prerogativele atribuite de articolele 88, 89 și 90 din Constituție nu pot fi exercitate. Ilie Bolojan nu poate adresa Parlamentului mesaje care vizează principalele probleme politice ale României, nu poate iniția procedura de suspendare a Legislativului și nu poate organiza referendumuri naționale. Cu alte cuvinte, pentru a evita un eventual abuz de putere, președintele interimar nu poate comunica direct cu Parlamentul, pentru a nu interveni în agenda politică a țării. De asemenea, nu poate convoca alegeri anticipate prin dizolvarea organului legislativ, nici în cazul unei crize politice majore.
În cazul în care președintele interimar își depășește atribuțiile, acesta poate fi, la rândul său, suspendat. Același lucru se poate întâmpla și dacă comite fapte care încalcă Constituția.
Îngrijorări „masive”: Ilie Bolojan ar putea candida la președinție
În această perioadă marcată de tensiuni politice, opoziția pregătește o moțiune de cenzură. Guvernul Ciolacu ar putea fi înlăturat. Și, pe lângă asta, există îngrijorări cum că Ilie Bolojan, actual intrimar la Cotroceni, ar putea lua decizia de candida pentru funcția de președinte al României. Deși Bolojan respinge, deocamdată, această idee, surse din PNL sugerează că interimatul său ar putea reprezenta o rampă de lansare în cursa pentru Cotroceni.
Alți membri din PNL consideră că deși această poziție îi poate deschide calea pentru o candidatură la prezidențiale, Bolojan pare să nu fie interesat de șefia României. Partenerii de coaliție au încredere în afirmațiile sale, iar unii membri din PSD consideră că un astfel de scenariu ar duce la ruperea coaliției.
Pe de altă parte, AUR intenționează să depună o moțiune de cenzură pentru a da jos Guvernul. Unul dintre cele mai fierbinși motive ar fi indexarea pensiilor. În timp ce parlamentarii din P.O.T. și SOS România susțin moțiunea, USR nu a luat încă o decizie finală. Ionuț Moșteanu, deputat USR, consideră că premierul Ciolacu este slab și că guvernul nu mai are credibilitate.
Marcel Ciolacu nu se teme de o posibilă moțiune de cenzură și consideră că aceasta nu va trece de Parlament. Kelemen Hunor, președintele UDMR, avertizează, însă, asupra riscului ca țara să fie destabilizată. El spune că avem nevoie de rațiune în această perioadă dificilă.
***
Ilie Bolojan este cel de-al treilea președinte interimar al României, după ce interimatul a mai fost asigurat de Nicolae Văcăroiu în anul 2007 și de Crin Antonescu, în 2012, când a fost suspendat fostul președinte Traian Băsescu. Acesta a fost reales de două ori în funcția de șef de stat, după ce românii au votat la referendumul pentru demitere și l-au adus înapoi pe Băsescu la Cotroceni.