Cum am ajuns să confundăm curajul cu iresponsabilitatea și libertatea de exprimare cu abdicarea de la etică?
În cazul Flavia Groșan, nu mai vorbim doar despre un medic anchetat de Colegiul Medicilor pentru niște păreri controversate lansate în spațiul public. Vorbim despre o profesie întreagă pusă la încercare de o singură voce. O voce care ignoră orice minim de protocoale medicale și care îmbracă halatul adevărului absolut, fără pic de bază științifică sau măcar statistică. O voce puterică, distribuită „masiv” pe Facebook, de cei care cred în teorii conspiraționiste și în tratamente miraculoase.
Cazul Flavia Groșan nu e doar despre ce a spus, ci despre felul în care am ajuns să aplaudăm presupusul „curaj de a spune lucrurilor pe nume”. Adesea, chiar și atunci când acesta subminează știința. Am ajuns să confundăm dreptul la opinie al fiecărui individ cu datoria unui medic de a-și informa corect publicul, din surse credibile și cu dovezi reale.
În spatele scandalului iscat de ultimele afirmații ale Flaviei Groșan, se ascunde o întrebare mult mai grea: ce mai înseamnă etica medicală într-o lume în care halatul alb pierde teren în fața algoritmilor de social media, iar competența medicală ajunge să fie măsurată în like-uri și comentarii?
Flavia Groșan, despre vaccinul cu ARN mesager
Dacă în spitale oxigenul salvează vieți, pe internet oxigenul „ucide”, antibioticele vindecă tot, iar contactul cu o persoană vaccinată devine un fel de întâlnire cu extratereștrii. Cel puțin asta crede medicul Flavia Groșan, pneumologul care în pandemie găsise un „tratament-minune” pentru COVID-19. Acum, medicul susține că un pacient s-a îmbolnăvit după ce a avut contact sexual cu partenera lui, vaccinată cu serul anti-COVID cu ARN mesager (ARNm). Cadrul medical spune că bărbatul în vârstă de 32 de ani s-a prezentat la cabinet cu „ceață mentală” și oboseală, pentru că ar fi intrat în contact cu proteina Spike produsă de organismul femeii, după ce aceasta s-a vaccinat cu serul anti COVID-19 cu ARNm. Afirmațiile au fost lansate pe pagina sa personală de Facebook:
Sursa foto: Facebook/Flavia Groșan, 24 august 2025
După ce postarea a devenit virală, iar Colegiul Medicilor a deschis o cercetare disciplinară, Flavia Groșan și-a șters postarea. Ba mai mult, a recunoscut că nu are niciun fundament științific care să susțină afirmațiile pe care le-a făcut și s-a „dezis” de cele spuse:
Sursa foto: Facebook/Flavia Groșan, 25 august 2025
Dincolo de ancheta disciplinară, în urma unor astfel de afirmații extrem de controversate venite din partea unui cadru medical, profesia trebuie să își apere moralitatea și să își protejeze autoritatea. Întrebarea reală este cât de pregătit este sistemul (implicit, Colegiul Medicilor) să traseze limite clare între opinie și practică, adică să stabilească unde se termină părerile personale și unde începe obligația etică a medicilor față de pacienți și față de societatea în ansamblul ei.
De ce este neetic ceea ce face dr. Flavia Groșan
Dezinformarea duce la grave complicații medicale
În halatul alb se ascunde o responsabilitate uriașă: viața și încrederea oamenilor. Atunci când un medic alege să pună în balanță aceste valori cu popularitatea personală, ceva esențial se rupe. Dincolo de spectacolul mediatic, problema de fond ține de efectele pe care afirmațiile și practicile medicului le au asupra pacienților.
În primul rând, vorbim despre dezinformare medicală. Declarațiile potrivit cărora protocoalele oficiale „ucid” pacienții au creat panică și neîncredere. În pandemie, au existat cazuri concrete de bolnavi care au refuzat oxigenoterapia sau internarea, convinși că aceste tratamente le fac rău. Situația este cu atât mai gravă cu cât unii pacienți ajungeau ulterior în stare critică.
Mai mult, promovarea abuzivă a antibioticelor în schemele de tratament reprezintă un risc enorm pentru sănătatea publică, crescând fenomenul de rezistență antimicrobiană. Aici se află o contradicție majoră: medicina modernă se bazează pe dovezi și pe protocoale validate internațional, dar tratamentul „personal” al dr. Groșan (Claritromicina, promovată masiv de aceasta în timpul pandemiei) nu are fundament științific. În acest sens, se apropie mai mult de medicina alternativă sau pseudo-tratamente, care pot fi inofensive atunci când sunt folosite complementar, dar devin periculoase atunci când înlocuiesc tratamentele recunoscute.
Această abordare poate deschide ușa acuzațiilor de malpraxis, chiar dacă până acum pacienții nu au formulat plângeri oficiale. Faptul că un medic ignoră standardele internaționale și își promovează propriile idei, cu efect direct asupra sănătății pacienților, creează un risc juridic serios.
Dezinformarea zdruncină încrederea în protocoalele medicale
La nivel profesional, situația este și mai delicată. Afirmațiile de tipul „oxigenul ucide” sau „protocoalele sunt criminale” nu doar că aruncă suspiciune asupra întregii comunități medicale, dar pun medicii în poziția de a-și apăra constant credibilitatea în fața pacienților.
Încrederea publică, deja fragilă în timpul pandemiei, a fost astfel zdruncinată și mai puternic. Dacă pacienții nu mai au încredere în recomandările oficiale, scade dramatic și complianța la tratamente. Aceasta nu mai este doar o problemă individuală, ci devine una de sănătate publică.
Mai mult, un medic are obligația morală și profesională de a proteja sănătatea colectivă, nu doar de a-și construi o imagine personală sau de a atrage adepți prin discursuri populiste. Promovarea unor teorii conspiraționiste sau a unor tratamente nevalidate contravine direct acestei misiuni.
Dezinformarea are efect în plan social și psihologic
Dincolo de aspectele strict medicale, mesajele Flaviei Groșan au un impact direct asupra societății. Declarațiile ei au fost rapid preluate de comunitățile antivaccin, de grupurile conspiraționiste și de cei care, în general, resping știința. Practic, ideile sale au devenit combustibil pentru aceste mișcări, multiplicându-și efectele.
Consecințele se văd și în plan psihologic. În timpul pandemiei au existat pacienți în stare gravă care au refuzat oxigenoterapia, convinși că le va face mai mult rău. În prezent, afirmația că te poți îmbolnăvi după ce ai contact fizic cu o persoană vaccinată cu ser cu ARNm creează teamă și izolare socială, exact opusul obiectivelor sănătății publice.
În plus, aceste mesaje polarizează puternic societatea. Oamenii ajung să se împartă între „cei care cred în sistem” și „cei care cred în doctorița curajoasă, care spune adevărul”. Această ruptură nu doar că tensionează climatul social, ci subminează și capacitatea colectivă de a răspunde unitar la eventuale crize de sănătate.
Dezinformarea „netratată” duce la și mai multă dezinformare
Un alt efect major al dezinformării de care estse acuzată Flavia Groșan este presiunea pe care astfel de scandaluri o exercită asupra Colegiului Medicilor. În 2021, după ce medicul și-a promovat „tratamentul-minune” împotriva COVID-19, lipsa sancțiunilor a fost percepută de o parte din societate ca o slăbiciune. Iar pentru susținătorii medicului, a fost dovada că „are dreptate”, ceea ce i-a crescut popuilaritatea.
În 2025, situația s-a schimbat radical. Presiunea publică și mediatică a fost atât de mare încât Colegiul a declanșat imediat o procedură disciplinară. Dacă nu ar fi făcut-o, risca să piardă nu doar autoritatea morală, ci și credibilitatea în fața celorlalți medici.
Problema de fond rămâne însă aceeași: imaginea întregii profesii medicale este afectată. Dacă un medic poate promova nestingherit teorii conspiraționiste fără să fie tras la răspundere, mesajul transmis către pacienți este că profesia nu are reguli clare, adevărul devine relativ, iar oricine poate să practice medicină „după ureche”.
Ce sancțiuni riscă Flavia Groșan
Colegiul Medicilor are la dispoziție un spectru larg de sancțiuni, de la avertisment scris, trecând prin limitarea temporară a dreptului de practică, până la suspendarea sau chiar excluderea Flaviei Groșan din profesie. Alegerea măsurii nu este doar o chestiune de regulament intern, ci reflectă modul în care profesia medicală își apără prestigiul și responsabilitatea socială.
Un simplu avertisment ar fi, cel mai probabil, perceput ca o repetare a situației din 2021, când lipsa unei sancțiuni ferme a alimentat popularitatea dr. Groșan și a întărit ideea că orice medic poate ignora protocoalele fără consecințe. O sancțiune intermediară ar putea fi privită drept o soluție de compromis între protejarea sănătății publice și respectarea drepturilor invididului, în timp ce excluderea din profesie (cea mai drastică sancțiune) ar arăta că sistemul medical nu mai tolerează astfel de derapaje. Cu toate că o astfel de decizie ar reprezenta un precedent puternic, ar genera inevitabil controverse sociale și politice, dat fiind numărul mare de susținători pe care medicul îi are în mediul online.
În orice scenariu, miza nu este doar cariera unui medic, ci și credibilitatea întregii profesii. Colegiul Medicilor se află, așadar, în fața unui test de maturitate: trebuie să decidă dacă sancțiunile reflectă gravitatea faptelor sau dacă riscă să repete greșelile trecutului, cu prețul erodării încrederii publice în sistemul medical.