DNA TV sau cum să distrugi un om mimând lupta anticorupție

În tot zgmotul de fond din aceste zile pe subiectul DNA, Justiție, arestări la comandă, Țuluși, corupți și altele, România s-a împărțit, ca de obicei, în două tabere extrem de vocale. Prima dintre ele se hrănește din tot ceea ce anumite trusturi media propagă și o consideră pe Kovesi cel mai mare rău de care această țară a avut parte. Așa cum l-au considerat și pe Băsescu, așa cum s-au conformat și în cazul lui Antonescu, la un moment dat.

Sunt acea pătură a societății care se hrănește doar din rău, din conspirații, din binom și trinom.  Nici cu ceilalți nu mi-e rușine. Să ajungi să crezi că într-un singur om stă întrega dreptate, întreaga luptă anticorupție din România, înseamnă să devii un fanatic care urcă pe un piedestal prea mare un om ce ajunge să se îmbete și el cu această idee de putere.

Care esste marea problemă a celor care strigă împotriva lui Kovesi? Că toți, dar absolut toți, sunt oameni care au probleme majore în justiție. Și nu vorbim aici de instrumentări DNA, ci de condamnări date de judecători. Bun, o fi Kovesi cea mai abuzivă din România, dar și judecătorii sunt la fel de mânjiți?

A făcut Kovesi greșeli în mandatul ei? Sau, ca să fie și mai politically correct întrebarea: a dat-o DNA cu bâta în baltă? Da, și acest lucru este știu și de cei mai fideli susținători ai ei. Căutam să găsesc niște materiale care să îmi susțină un pic articolul. Și am revăzut cazurile Remeș, Dan Radu Rușanu, unde, după un adevărat linșaj mediatic, oameni și-au dovedit nevinovăția în instanță. Numai că, daunele la nivelul imaginii, al sănătății lor nu va mai putea fi remediat de cineva.

DNA a transformat lupta anticorupție într-un spectacol mediatic demn de Hollywood. Momentul cătușelor, momentul ieșirii și intrării de la DNA, drumul spre arestul central, pentru unii poate era un stimulent fără de care nu se puteau considera fericiți, dar pentru cei ce trăiau pe viu acest lucru, o traumă incredibilă. Am amintit de Remeș, de Rușanu, care sunt bărbați și tot au avut de suferit. Oare cum trăiește o femeie aceste momente? Și mi-a venit în minte numele Ana Maria Pătru.

Mai țineți minte nebunia arestării ei? Fix înainte de alegerile parlamentare, cu tot spectacolul de lumini și fum. De partea cealaltă a ecranului privea însă și un om care nu reușea să înțeleagă ce se întâmplă, copilul ei. Țin minte o declarație pe care a dat-o Pătru la una din primele apariții tv după momentul în care a fost eliberată din arest și în care spunea că fiul ei se gândea la sinucidere.

La acel moment, 99% din cei care au privit spectacolul arestării Anei Maria Pătru, au și concluzionat, sunt sigur, că este vinovată și trebuie închisă. Numai că, la acest moment, abuzurile din jurul acestei arestări ne vorbesc de o problemă serioasă a sistemului judiciar românesc. Da, vrem justiție, dar mergem pe principiul corect că justiția se face la televizor sau mergem în sala de judecată?

Exemplu de anchetă și justiție făcută în România, copy paste din scrioare adresată de Ana Maria Pătru comisiei parlamentare de anchetă a alegerilor din 2009:

”· În anumite cercuri, am povestit de-a lungul timpului că ancheta în dosarul referendumului în ceea ce-l priveşte pe preşedintele PSD, domnul Liviu Dragnea, ar fi anormală şi că o eventuală condamnare ar fi nelegală, date fiind dispoziţiile legislaţiei electorale. Nişte „oameni de bine” mi-au spus că fac o greşeală şi că ar trebui să ţin aceste opinii pentru mine. Precizez că acest lucru se întâmpla înainte de condamnarea definitivă a domnului Liviu Dragnea în acel dosar.

· 2. La un moment dat, am primit un telefon de la Preşedintele în funcţie la acel moment, domnul Traian Băsescu, în care mi-a spus că aş putea fi arestată fix pe subiectul dosarului referendumului din 2012.

· 3. O altă greşeală care mi s-a reproşat a fost nemulţumirea mea (exprimată faţă de mai mulţi oameni, unii dintre ei politicieni) că, în 2012, procurorii au ridicat listele electorale permanente de la acel moment. Şi aici cred că ar trebui ca societatea să decidă dacă e firesc ca instituţiile de forţă ale statului să deţină aceste informaţii.

· 4. În timpul anchetei în care am fost reţinută şi arestată, în plină campanie electorală pentru parlamentare, pe masa procurorilor, existau documente ale AEP care vizau vulnerabilitatea softului şi modul în care se face repartizarea mandatelor. Am fost chestionată asupra acestor lucruri. Precizez că hârtiile care mi-au fost prezentate nu aveau legătură cu cauza penală în care eram anchetată. Ele nu aveau relevanţă în speţă şi nu se regăsesc în rechizitoriul trimis către instanţă.

· 5. În timpul anchetei penale, aceeaşi Irina Socol, prin avocaţii săi, m-a pus să fac denunţuri împotriva unor oameni politici. Ţin să precizez că ea venea, în diferite momente la DNA, iar eu eram adusă din Arestul Poliţiei şi îmi promitea că „o să-mi revăd mai repede copilul” dacă fac asta. Plus alte promisiuni pe care o să le prezint în faţa instanţei de judecată. Am dovezi înregistrate în acest sens cu avocatul plătit de ea.

· 6. Cu câteva zile înainte de reţinerea şi arestarea mea, am avut o întânire, în SUA, la invitaţia ambasadorului României, domnul George Maior, fost director al Serviciului Român de Informaţii şi fost membru PSD. Cu câteva zile înainte, participasem, în calitate de preşedinte AEP şi preşedinte A-WEB (Asociaţia Oficialilor electorali la nivel mondial), la derularea scrutinului prezidenţial din Statele Unite.

· 7. Am fost reţinută şi arestată în baza unui denunţ făcut de doamna Irina Socol, fostă şefă SIVECO, firmă despre care, aşa cum am susţinut şi mai sus, se discută, în anumite cercuri, că ar putea funcţiona în baza Legii 14/1992. „

Femeia are și înregistrări care îi dovedesc spusele. Cel mai probabil își va obține dovedirea nevinovăției în instanță. Va fi o victorie, una importantă, dar care, ca și în alte cazuri mai sus menționate, nu știu cât va mai conta. Ana Maria Pătru reușise ca în mandatul ei de președinte AEP să ducă instituția pe un drum bun, a venit cu o serie de inițiative despre care am și scris la momentul respectiv: registrul electoral, registrul național al secțiilor de votare, legea finanțării partidelor, informatizarea secțiilor de votare. Iar asta s-a văzut și în modul cum a fost perceput AEP la nivel internațional, unde AEP a deținut șefia oficialilor electorali europeni și funcțiile de președinte și vicepreședinte al A-WEB (Organizația Oficialilor Electorali Mondiali).

Asta până într-o zi când, unde, cineva, poate tot într-o sufragerie, a decis că Pătru și poate chiar AEP, deranjează.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *