Dan Dungaciu ar putea fi președintele României. O candidatură trasă la Dungă cu suveraniștii, pentru scaunul de la Cotroceni

Dan Dungaciu

După ce Călin Georgescu a fost înlăturat din cursa de la președenție, sociologul Dan Dungaciu ar putea intra în cărți. Este luat în considerare ca posibil candidat la alegerile prezidențiale, în locul lui Călin Georgescu, potrivit surselor politice. Dungaciu, discipol al sociologului Ilie Bădescu, promotor al protocronismului ceaușist, ar putea fi susținut de partidele izolațizoniste AUR și POT.

AUR și POT neagă candidatura lui Dungaciu

Președintele Partidului Oamenilor Tineri (POT), Anamaria Gavrilă, a infirmat speculațiile potrivit cărora Dan Dungaciu ar fi o opțiune pentru candidatura la prezidențiale. Ea susține că singurul candidat pe care îl susține POT la alegerile din luna mai este Călin Georgescu. În cazul în care acesta nu va fi lăsat să candideze, conducătoarea Partidului Oamenilor Tineri spune că mai are un as în mânecă. „Vă asigur că avem o soluție. Mișcarea aceasta, susținută de domnul Călin Georgescu, nu va fi pierdută și vom câștiga!”, a spus ea în Parlamentul României, întrebată de reporeri.

De asemenea, ea a fost întrebată dacă Dan Puric ar putea fi o variantă susținută de POT pentru o candidatură la Cotroceni. Anamaria Gavrilă a răspuns: „Singurul candidat pe care îl avem în vedere este domnul Călin Georgescu (…). Planul nostru este să îl susținem pe domnul Călin Georgescu”.

Controverse în declarațiile despre Rusia

De asemenea, Dungaciu a fost criticat pentru declarațiile sale făcute înainte de atacul Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022, în care susținea în mod repetat că Moscova nu va ataca Kievul. În martie 2021, el spunea: „Nici nu se pune problema unui război.”

Cu câteva zile înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Dungaciu afirma: „Nu va fi niciun război, scopul Rusiei este federalizarea Ucrainei […] „Paradoxal, ucrainienii au comasat trupe la granița administrativo-militară a celor două autoproclamate republici, punând presiune. În afara Donbasului, în interiorul Rusiei, există capabilități militare rusești care ar spulbera micile mișcări de trupe ale Ucrainei. Pentru că, din perspectiva unu conflict în Donbas, ceea ce au mutat ucrainenii în zonă e mai nimic. […] Nici nu se pune problema unui război, rușii se pregătesc să construiască două baze militare la 50 de kilometri de Donbas”, a precizat Dan Dungaciu în cadrul unui interviu pentru Defense Romania.

Dan Dungaciu a afirmat că tot ce contează pentru Federația Rusă este să își apere propriul teritoriu. Moscova a reiterat că păstrarea Ucrainei și menținerea Belarusului într-o zonă de influență a Rusiei sunt linii roșii de importanță strategică. Potrivit lui Dungaciu, dacă Ucraina și Belarus ar deveni membre ale NATO și ale Uniunii Europene, acest lucru ar transforma Rusia într-o țară izolată și vulnerabilă.

Dungaciu a continuat explicând că, în opinia sa, masarea trupelor ruse pe granițele Ucrainei nu a fost neapărat un semnal de invazie, ci mai degrabă o mișcare destinată negocierilor. El susținea că Rusia nu avea un motiv direct să invadeze Ucraina, dar era interesată să controleze anumite teritorii sau să obțină garanții clare că acestea nu vor ajunge vreodată sub influența NATO. Aceasta, potrivit lui Dungaciu, ar fi fost principala cerință a Moscovei.

Dan Dungaciu, sancționat de ANI ȘI DNA

Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a sancționat în 2022 pe Dan Dungaciu. Acesta nu ar fi depus la timp declarația de avere și cea de interese pe parcursul celor 11 ani în care a condus institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „I.C. Brătianu” (ISPRI) din cadrul Academiei Române.

De asemenea, mandatul său a fost marcat de critici legate de presupusa transformare a instituției într-o platformă de promovare a intereselor Chinei.

În 2024, Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pe Dan Dungaciu. El este acuzat de abuz în serviciu pentru fapte comise între 2017 și 2022, în perioada în care a condus instituția. Cercetările DNA au început ca urmare a unei sesizări din partea Curții de Conturi. Specialiștii au controlat atunci institutul. Conform procurorilor, în 2017, Dungaciu, în calitate de director al ISPRI, ar fi semnat un contract de împrumut de folosință și alte două acte adiționale – unul dintre ele, cu Asociația „Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică” (LARICS), în calitate de comodatar. Prin aceste documente, ISPRI a pus la dispoziția LARICS două spații situate în sediul institutului – fără licitație publică și gratuit. Contractul a fost semnat pe o perioadă de cinci ani, iar suma chiriei neplătite de LARICS se ridică la 101.607 lei. Pentru recuperarea sumei, ISPRI s-a constituit parte civilă în dosar. Dintre membrii fondatori ai LARICS se numără și Dungaciu.

Dan Dungaciu, profesor universitar și coordonator de doctorate

Fiind unul dintre cei mai cunoscuți analiști de politică externă din România, a fost frecvent promovat de mass-media. A fost constant invitat în plaatourile de televiziune ale posturilor din România.

Dan Dungaciu s-a născut în Târgu Mureș și a condus ISPRI între 2009 și 2023. Este profesor universitar și coordonează doctorate de mai bine de 15 ani, din 2009. În 2006, a ocupat funcția de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Dan Dungaciu predă la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *