Este un sentiment de frustrare la acest Mondial, văzând cum Bosnia sau Turcia sunt acolo unde, poate, cu puțin mai multă seriozitate, am fi putut fi noi. Poate de aceea, la finalul meciului de azi mai aveam un pic și îmi căutam un pui de cangur să îi iau ca animal de companie.
Trecând la o analiză serioasă, acesta este, până acum, unul dintre cele mai importante șocuri ale turneului. Turcia a avut 78% posesie, 30 de șuturi, dintre care 8 pe poartă, dar Australia a câștigat cu 2–0 prin disciplină defensivă, contraatacuri și eficiență.
Turcia cu posesia, Australia cu golul.
Prima repriză a fost a Turciei clar. Arda Güler implicat devreme în atac și cu ideea clară de a domina prin posesie. Güler a tras încă din minutul 7, iar în minutul 27 a avut un voleu pe poartă, salvat de Patrick Beach. 70% posesie, 10 șuturi din care doar 2 pe poartă, dar nicio ocazie mare. Parcă îți vine să spui că golul plutea în aer. Plutea el, dar nu pentru Turcia. Australia a dat lovittura prin Nestory Irankunda care a finalizat un contraatac rapid și a deschis scorul în minutul 27.
Repriza a doua, la indigo.
Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult nici după pauză. Posesia Turciei a ajuns la un neverosimil 74%, 20 de șuturi, din care 6 pe poartă, 2 ocazii mari. aproape dublu numărul de pase față de adversari (342 la 115). Turcia a crescut presiunea. A împins liniile, a trimis multe mingi spre careu și a încercat să forțeze egalarea prin Güler, Çalhanoğlu și atacurile laterale. Australia s-a retras, dar nu s-a prăbușit. Patrick Beach a fost uriaș în poartă, majoritatea celor 8 șuturi pe poartă ale Turciei au fost gestionate de portarul australian.
A fost un moment în care, mă uitam la meci și am realizat că Australia se apăra pe două linii, 6 și 4 oameni, fiecare știind exact ce are de făcut. Iar în minutul 75, Turcia a fost pedepsită din nou. Connor Metcalfe a recuperat bo minge liberă și a tras de la distanță, mingea intrând în poartă pentru 2–0.
Spuneau comentatorii meciului la un moment dat că Australia a predat României o lecție despre cum ar fi trebuit să joace cu Turcia. Sau despre cum ar trebui jucate meciurile atunci când pleci din pozițiaoutsiderului. Turcia a intrat în meci cu statutul echipei mai talentate. Cu Arda Güler, Hakan Çalhanoğlu, Orkun Kökçü și o generație tehnică, turcii păreau pregătiți să marcheze revenirea la Cupa Mondială după 24 de ani cu un succes. Au ținut mingea, au construit, au căutat spații, dar au găsit în față un zid australian.
Pentru Turcia, acest 0–2 este o înfrângere dureroasă: 78% posesie, 30 de șuturi și niciun gol. Pentru Australia, este o victorie uriașă, una dintre acele seri care pot schimba istoria sportivă a acestei țări.