AUR conduce în sondaje, dar pierde teren
Partidele de guvernare, împreună, depășesc scorul formațiunii lui Simion
Potrivit unui sondaj realizat de Avangarde între 10 și 17 martie 2026, AUR rămâne cea mai puternică forță politică în preferințele electoratului, însă trendul său este descendent față de începutul anului. În același timp, partidele aflate la guvernare recuperează teren, deși încrederea în Guvernul Bolojan se află la cote minime.
Conform datelor Avangarde, AUR ar obține 35% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. Urmează PSD cu 22%, PNL cu 14%, USR cu 11% și UDMR la pragul electoral de 5%. Împreună, formațiunile care susțin actuala guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, însumează 52%, un punct de cotitură semnificativ în raport cu lunile trecute.
AUR este pe un trend descrescător. De ce se redresează partidele tradiționale
De la începutul anului, scăderea AUR în sondaje este constantă. Dacă în luna ianuarie obținuse un scor de 41%, potrivit unui sondaj INSCOP, în martie a ajuns la 38% și acum la 35%.
„Barometrul INSCOP-Informat.ro arată că AUR coboară din nou sub pragul de 40%, ajungând la 38% în scădere față de cele aproape 41 de procente de la începutul anului. PSD și PNL sunt despărțite de 3-5 puncte procentuale în funcție de baza de raportare – respondenți care aleg un partid, respectiv respondenți care aleg un partid și sunt siguri că merg la vot, iar PNL și USR sunt despărțite de 1-3 puncte procentuale în funcție de aceleași criterii. Analizând datele INSCOP măsurate în ultimele 10 luni, nu se observă o tendință clară de creștere sau scădere pentru niciun partid politic din România”, afirma în martie directorul Inscop Research, Remus Ștefureac.
Există mai mulți factori pentru aceste modificări. În primul rând, societatea deja nu mai reacționează la discursul de protest al AUR, care a devenit suprasaturat. El și-a atins apogeul odată cu valul de nemulțumire față de Guvern, dar nu se mai traduce automat în creștere electorală. De asemenea, mulți alegători anti-sistem încep să-și dea seama că un partid majoritar singur, fără alianțe, are puține șanse să guverneze. Astfel s-a ajuns la un pragmatism electoral, în care mulți susținători AUR ajuns să nu-și mai dorească să voteze, considerând că „votul lor oricum nu contează”. Un alt factor decisiv este instabilitatea politică și temerile că ar putea urma o recesiune de proporții. Acestea fac ca electoratul clasic al partidelor mari să se reactiveze.
Această combinație face ca partidele de guvernare să recâștige credibilitate, chiar dacă nu masiv. O parte a electoratului migrează dinspre protest către „stabilitate”.
Nemulțumirea față de Guvernul Bolojan e la cote maxime
Indicatorii de încredere în Guvern sunt extrem de slabi. 43% dintre respondenți sunt „total nemulțumiți”, iar 37% s-au declarat „mai degrabă nemulțumiți” de activitatea Executivului condus de Ilie Bolojan. Aproape jumătate dintre cei intervievați spun că sunt dezamăgiți de modul în care este gestionată țara, iar doar 14% se declară mai degrabă mulțumiți de activitatea Guvernului.
Premierul Ilie Bolojan are un nivel și mai scăzut de încredere. 49% dintre români spun că nu sunt „deloc mulțumiți”, iar alți 24% se declară „mai degrabă nemulțumiți”. Această cifră confirmă erodarea capitalului politic al unui lider perceput inițial ca eficient administrativ, dar care pare să fi pierdut contactul cu agenda publică.
Ca percepție generală, românii cred că țara merge într-o direcție greșită. Nu mai puțin de 79% dintre participanții la sondaj consideră că România nu e pe drumul cel bun. Acest procent extrem de ridicat explică de ce electoratul se află într-o stare de frustrare politică latentă. Pe de o parte respinge guvernarea actuală, dar pe de altă parte pare tot mai sceptic față de radicalismul alternativei AUR.
Rezultatele sondajului AVANGARDE arată că electoratul e obosit de promisiuni
Schimbările în sondaje reflectă un moment de tranziție politică. AUR rămâne primul partid, dar în scădere, semn că discursul anti-sistem nu mai are aceeași forță mobilizatoare. În paralel, partidele de guvernare profită de inerția administrativă și de consolidarea locală a structurilor de partid.
Datele privind încrederea scăzută în Guvern și premier arată o criză de reprezentare, dar nu o redirecționare clară a voturilor. Pare că românii sunt dezamăgiți, dar indeciși. Totul sugerează că în următoarele luni, comportamentul electoral va depinde mai mult de credibilitatea liderilor și de capacitatea partidelor de a lua soluții economice concrete și a opri valul de scumpiri care pare că nu se mai oprește.
Dar, cu toate că AUR conduce în sondaje, interesant de observat este că de-a lungul ultimilor 35 de ani, de fiecare dată când în România încrederea în Guvern scade sub 20%, electoratul preferă „siguranța cunoscutului” în locul experimentului. Dacă istoria recentă se repetă, această dinamică ar putea transforma alegerile din 2026 într-o confruntare între stabilitate și revoltă, nu între stânga și dreapta.