Mediul nu contează! Poluarea nu e pe lista candidaților la Primăria Capitalei

Alegerile pentru Primăria București sunt tot mai aproape, însă doar doi dintre cei patru candidați principali au acceptat să discute despre problemele de mediu și calitatea vieții locuitorilor: Gabriela Firea și Sebastian Burduja. Nicușor Dan și Cristian Popescu Piedone au refuzat invitațiile de a participa la o dezbatere pe această temă, deși peste 220 de organizații civice au subliniat importanța situației.

Refuzul de a aborda subiecte legate de mediu și calitatea vieții trădează o lipsă de preocupare din partea acestor candidați față de una dintre cele mai presante probleme ale capitalei.

Conform unor studii și rapoarte recente, Bucureștiul este cea mai poluată capitală din Europa, ceea ce are un impact direct asupra sănătății locuitorilor: se estimează că poluarea aerului este cauza a aproximativ 4.000 de decese premature anual în București.

2024-05-27_9-21-51

Orașul se confruntă cu niveluri alarmante de poluare a aerului, în special din cauza traficului intens și a arderilor ilegale de deșeuri. Din aceste motive, concentrațiile de particule PM10 și PM2.5 depășesc frecvent limitele acceptate de Uniunea Europeană, fiind substanțe care cauzează probleme respiratorii și cardiovasculare grave în rândul populației.

Iată niște exemple concrete și date statistice despre poluarea din București:

PM10: În 2023, nivelurile medii anuale de PM10 au fost de aproximativ 50 µg/m³, depășind limita de 40 µg/m³ stabilită de Uniunea Europeană.

PM2.5: Concentrațiile medii anuale de PM2.5 au fost de 30 µg/m³, în timp ce limita UE este de 25 µg/m³.

Aceste cifre subliniază necesitatea urgentă de măsuri concrete pentru reducerea poluării și îmbunătățirea calității vieții în Capitală.

Deșeurile arse, gunoi ascuns ,,sub preș

În ultimii ani, în București și localitățile limitrofe din Ilfov au existat numeroase scandaluri legate de arderea ilegală a deșeurilor. Doar în anul 2023 au fost raportate peste 1.000 de cazuri de incendieri ilegale, implicând atât deșeuri menajere cât și industriale. Inspectoratele pentru protecția mediului au descoperit că aceste incendii eliberează în atmosferă cantități mari de dioxine, furani și alte substanțe toxice, care poluează aerul și afectează grav sănătatea oamenilor.

Un caz notabil a avut loc în comuna Sintești, lângă București, unde au fost descoperite mai multe locuri în care se ardeau ilegal cabluri, pentru recuperarea cuprului. În urma intervențiilor autorităților, au fost confiscate peste 20 de tone de deșeuri periculoase.

deseuri-sursa ecopresa

Datele arată că în zonele afectate incidența bolilor respiratorii și cardiovasculare a crescut cu 30% în ultimii cinci ani. În București, nivelurile de PM10 depășesc frecvent pragul de 50 µg/m³, cu vârfuri care ajung la 100 µg/m³ în apropierea zonelor unde se ard deșeuri ilegal. Aceste valori sunt mult peste limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care sugerează un maxim de 20 µg/m³ pentru PM10.

Cu toate acestea, măsurile de prevenție nu sunt unele notabile, iar arderea deșeurilor rămâne o practică frecventă în anumite zone. Problema persistă, iar autoritățile închid adesea ochii în fața mafiei deșeurilor, cu toate că Garda de Mediu a demarat campanii de conștientizare a riscurilor asociate cu arderea ilegală a deșeurilor și a intensificat controalele în zonele cunoscute ca fiind puncte-cheie în care se practică astfel de activități. Doar în 2023, au fost desfășurate peste 300 de controale și s-au aplicat amenzi în valoare totală de aproximativ 1,5 milioane de lei, cu 50% mai multe decât în anul anterior. În urma unei acțiuni de amploare desfășurate de Garda de Mediu și Poliția Română, au fost confiscate peste 20 de tone de deșeuri periculoase, iar mai multe persoane au fost reținute pentru implicarea lor în aceste activități ilegale.

În plus, Garda de Mediu a lansat o serie de campanii de prevenție și combatere a arderii ilegale a deșeurilor în zona Bucureștiului. Au fost organizate 50 de sesiuni informative și ateliere în comunitățile afectate, pentru a educa populația despre riscurile pentru sănătate și mediu asociate arderii ilegale de deșeuri. Totodată, s-au distribuit materiale informative în 10.000 de gospodării, pentru a sublinia importanța gestionării corecte a deșeurilor.

Totuși, în decursul anilor, scena conducătorilor Gărzii de Mediu a fost un tablou în continuă schimbare, cu demisii și înlocuiri care au devenit o constantă a acestei instituții. Această instabilitate în conducere a stârnit întrebări și neliniști cu privire la capacitatea Gărzii de Mediu de a face față provocărilor ecologice din ce în ce mai presante ale Bucureștiului. În timp ce unele demisii ar putea fi atribuite unor discrepanțe de viziune sau presiunilor politice, ele subliniază totodată necesitatea unei abordări mai coezive și concentrate în gestionarea problemelor de mediu cu care se confruntă Capitala. Specialiștii spun că schimbările din fruntea Gărzii de Mediu reprezintă atât un semn al fragilității sistemului actual, cât și o oportunitate pentru reconfigurarea strategiilor și a priorităților în combaterea problemelor ecologice ale orașului.

Cine urmează să gestioneze situația?

Potrivit unor sondaje recente, oamenii se așteaptă ca viitorul primar general să rezolve problema poluării din București. Principalii jucători care luptă pentru voturile bucureștenilor sunt Gabriela Firea, actual senator și fost primar al capitalei, care candidează din partea Partidului Social Democrat (PSD), Nicușor Dan, actualul primar în funcție, susținut de Uniunea Salvați România (USR), Sebastian Burduja, din partea PNL, și Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 5.

Candidații promit soluții viabile cu privire la infrastructură, fluidizarea traficului și îmbunătățirea transportului în comun pentru a câștiga încrederea alegătorilor, într-un oraș care se confruntă cu provocări majore legate de calitatea vieții.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *