Astăzi, odată cu dispariția dintre noi a Seniorului Mircea Ionescu Quintus, nu a plecat doar un om. Astăzi, a murit și un partid. Da, se vor ridica mulți care să îmi spună că PNL nu a stat niciodată într-o singură persoană, că liberalii pot și știu să supraviețuiască oricăror momente grele.
Numai că, chiar dacă risc să vă supăr, astăzi a murit PNL. PNL-ul Brătienilor, PNL-ul lui Quintus, adică al oamenilor care l-au construit și l-au transmis unul altuia ca o moștenire mai de preț decât orice avuție pământească. Mircea Ionescu Quintus ia cu sine și duce în ceruri, Brătienilor, actul de înființare, prima ștampilă și prima siglă a PNL.
Nouă ne rămâne un partid ce va părea, odată cu prima lopată de pământ ce va cădea pe sicriul Seniorului, un fals. PNL-ul lui Quintus, chiar dacă el nu a spus-o niciodată, nu are cum să fie partidul de azi, șovăitor, deloc îndrăzneț, plin de multă impostură și de oameni care și-au lipit eticheta de liberal de parcă au cumpărat-o de la second hand.
Drum bun, Mircea Ionescu Quintus. Mereu am sperat să am și eu capacitatea de a scrie o carte, dar niciodată nu am știut nici măcar să mă apropii de epigramă. Probabil că la poarta Raiului, Sfântul Petru îți va cere drept parolă să îl faci să zâmbească așa cum ai făcut-o de fiecare dată.