Da, știm cu toții deja despre prăpădul făcut de vreme în București în ultimele zile. Chiar dacă pentru unii a fost vorba doar de o ploaie mică, cum se exprima un celebru blogger pe aici, iar pentru alții a fost un potop de proporții biblice, adevărul relevat de meteorologi este că am avut parte de o ploaie ce nu a fost nici istorică (în București se poate să plouă și 100 l/mp în interval foarte scurt) dar nici de o ploaie banală. Putem însă fi siguri că genul acesta de fenomene meteo nu va mai reprezenta o excepție, ci o obișnuință.
Ori asta înseamnă că autoritățile trebuie să fie în permanență pregătite să facă față unor astfel de situații excepționale. Ori, cel puțin în București, a devenit o obișnuință ca toate primăriile, de la cea generală la cele de sector, să iasă în față și să spună că nu aveai ce să faci la așa fenomene incredibile.
Și asta nu de ieri, de azi, ci de ani buni. Mai țineți minte de când e Oprescu primar general ? Mai știți cu ce a câștigat acest om alegerile prima dată? Cu promisiunea că va face o autostradă suspendată. Oare, dacă în locul acestui proiect bătaie de joc, s-ar fi concentrat domnul primar pe reabilitarea rețelei de colectare a apelor, una evident subdimensionată situației actuale a Bucureștiului, nu era oare mai bine și s-ar fi evitat situații de genul celor de duminică? Căci nu e ca și când ar fi prima dată când se inundă Bucureștiul, devenind o Veneție de prost gust.
Bucureștiul este an de an un șantier interminabil. Se schimbă borduri, se toarnă asfalt nou, se ascund sub pământ cablurile de pe stâlpi. Zeci de mașini speciale, fie lucrează, fie stau cuminți, în așteptarea filtrelor de utilaje necesare unei funcționări normale. Nu pot să nu mă întreb: oare atunci când începi un proiect de reabilitate, nu te gândești, tu, ca instituție a statului, dacă nu cumva e cazul să modifici și canalizarea, dacă tot te-ai apucat de treabă?
Da, știu, e o întrebare de om naiv. Cine a văzut în România să faci o treabă pe bune și de la început. Știm doar cum funcționează lucrurile pe aici: întâi sapi, faci ceva, astupi, aștepți alte fonduri, sapi din nou și tot așa. Ca pe vremea lui Hitler, când, pentru a li se da nemților de lucru, unii spărgeau un drum noaptea și alții îl reparau ziua.
Și toată lumea era mulțumită.
Peste tot , toti fac la fel , se apuca de ceva si nu mai termina in veci, toti astepta sa prinda lucrarile si as ia bani, dupa care numai finalizeaza lucrarile din motiv ca numai au fonduri, desi de la inceput au primit tot ce trebuia pentru a termina. Asta e romania si asa va fi si peste 100 de ani de acum inainte
@viorel de noi depinde sa facem sa nu mai fie asa
Zilele trecute sigur Ponta se plimba cu iahtul pe bulevarde.
@actionblogs chiar vroiam sa fac o poza in photoshop
)