Nu, nu mă refer la toți pierde vară care își fac veacul an de an, vară de vară, prin cluburile de la Mamaia, trăind cum se poate mai bine pe spatele părinților ce, vorba ceea, se chinuiesc o viață să dea și ei o țeapă statului, ca să le asigure un viitor odraslelor.
Mă refer la tot ceea ce înseamnă piața de muncă din România. Vara pare un anotimp pierdut, ce ar trebui șters din calendar. Nimeni nu angajează, nimeni nu are nevoie de o forță de muncă suplimentară, nimeni, cel mai important, nu vrea să muncească. Parcă vara ar fi perioada din an în care poți trăi doar cu aer, în care nu mai ai de plătit facturi și rate, iar de mâncat, Doamne ajută, o dai pe bio, pe iarbă și fân.
Mie unul îmi e greu să înțeleg această strategie de resurse umane, venită chiar și din partea marilor companii, care aleg să facă angajări doar în perioada septembrie – martie. Care organizează târgurile de joburi doar în toamnă și primăvară. Eu, unul, dacă aș fi angajator, aș folosi din plin vara pentru perioada de angajări de probă, pentru internshipuri, pentru a pregăti astfel noii angajați pentru perioadele de foc ce vor veni.
Aceeași situație, tristă, și la nivelul autorităților statului. Care vor, cică, să reducă CAS ca să adună din zona de evaziune în zona ok cât mai multe joburi, dar fără să specifice clar care sunt așteptările reale în ceea ce privește nivelul șomajului și al noilor locuri de muncă ce vor apărea pe piață. Pentru că, dacă te iei după siteurile de specialitate, orice căutare după locuri de munca nu se lasă mai mereu cu rezultatele așteptate.
Ca să fim sinceri, cred că aveți și voi exemple de prieteni care își caută, fără succes, un job de mai bine de un an. Care se tot duc la interviuri și nu trec de nici unul, și nu, nu vorbim aici de oameni nepregătiți, ci de oameni care au și ceva experiență și niște calificări peste medie. Și cu toate acestea, ușile din România li se închid una după alta. Și nu puțini sunt cei care spun că recrutările sunt făcute mai mult de gura lumii, pentru a bifa niște proceduri interne, locurile de muncă fiind deja date de ceva timp celor cu adevărat ”potriviți”.
Așa să fie oare?