Mi-e dor de copilărie

Mi-e dor să nu îmi pese de nimic.

Să nu mă aştepte un job, probleme, griji.

Să mă joc fotbal în faţa blocului sau în curtea şcolii.

Să organizăm adevărate războaie în care arma era ţeava şi gloanţele erau cornete de hârtie.

Să stau lipit de geam cu orele în noiembrie, aşteptând prima zăpadă.

Mi-e dor să fiu copil din nou. Deşi, între noi fie vorba, nici nu cred că am renunţat vreodată să fiu.

La Multi Ani ! Azi e 1 iunie, ziua noastră, a tuturor copiilor !

eumic

2 thoughts on “Mi-e dor de copilărie”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *