Fiecare vârstă a vieții noastre vine cu jucăriile ei. E o părere personală pe care cred că nu ați avea de ce să o contraziceți. Când suntem mici, totul pare o jucărie, totul pare o joacă. Odată ce creștem, tentațiile și jucăriile se schimbă și ele. Nu neapărat doar cele bune ne atrag, sau mai bine zis, mai greu ele.
Eu azi o să vă vorbesc despre niște jucării care, în anumite momente se pot dovedi niște ajutoare extrem de utile. Pentru asta trebuie doar să accesați pagina celor de la O-Mac. Iar cel mai bun punct de pornire pentru o astfel de dezbatere pot fi ninsorile cu care ne-am confruntat la finalul lui ianuarie. Și ale căror urme, timide, e adevărat, după o săptămână de căldură, încă le mai vedem și acum. Însă, dacă ne întoarcem la acele momente de după ninsorile abundente, o imagine era evidentă: toată lumea era paralizată. Autoritățile păreau și erau depășite de ceea ce se întâmplase. Nici oamenii nu erau mai neluați prin surprindere. Și așa am stat cu toții așteptând să iasă soarele și să scăpăm de munții de nămeți. Vorba lui Vanghelie, singurul pe care l-a luat iarăși gura pe dinainte: ”La ce să dau bani la deszăpezire, că oricum se topește”. Numai că eu cred că ar fi util să aibă fiecare asociație de locatari o freză de zăpadă de genul, cu care poți face deszăpezire fără cea mai mică problemă. Și nu costă decât 549 lei. Banii chiar nu cred că pot fi o problemă aici.
Iar această freză e doar una din jucării. Cumpără un pulverizator sau un moto fierăstrău electric la preț mic și du-te în pădure să te joci 
) Sau, eventual, taie un copac din grădina vecinului care te enervează ascultând manele (glumesc 
).
Dincolo însă de orice spirit ludic și de orice tentație de a glumi, lucrurile acestea trebuiesc privite și serios. Și cred că este timpul ca și noi, ca individualități ale unei societăți să mai încetăm să așteptăm ca totul să vină de la autorități și să facem și noi ceva. Și putem începe prin a avea grijă de locurile unde locuim, pe lângă care ne trăim fiecare zi. Să nu mai fie nevoie să ne roage autoritățile să ieșim și noi să aruncăm zăpada din fața scării. Sau să avem grijă de toaletarea grădinilor, de gurile de canal care se umplu cu tot felul de mizerii și apoi ne mirăm de ce avem inundații.
Sunt niște lucruri simple, dar de bun simț, care pot face diferența între o comunitate de oameni harnici și una de nepăsători.