Pentru cine se plimbă zilele acestea prin București, va fi lesne de observat că există o agitație culturală nefirească, poate, pentru zilele toride de vară. Bucureștiul vrea să fie capitală europeană și pentru asta a scos la atac toate armele cu care poate cuceri lumea.
Concerte, vernisaje, vizite în locurile emblematice ale capitalei noastre dragi, nopți în care orașul pare mai plin de viață decât ziua. Dacă este să privim subiectiv lucrurile, da, Bucureștiul merita să fie Capitală Culturală Europeană în 2021. Sau în orice an. Este, oricum, dacă stăm să ne gândim la amploarea pe care a luat-o, de exemplu, festivalul George Enescu, un eveniment unic, ce transformă Bucureștiul în capitala muzicii clasice, preț de aproape o luna.
Dar să trecem un pic de imaginea asta idilică. Și să privim lucrurile fix așa cum sunt: Bucureștiul, privit așa, fugitiv, și doar de prin anumite locuri, da, este un oraș frumos. Dar în nici un caz un oraș ce să își poată permite a se numi european, ce să mai vorbim de o capitală culturală. Mizeria la tot pasul, lipsa unei coerențe în construcții și în a da o identitate vizuală, lipsa unei infrastructuri (apropo poate îi întreabă cineva pe oamenii ăștia din Primărie și de la Guvern ce facem cu organizarea Euro 2020), toate acestea sunt doar câteva din lucrurile ce ne trimit orașul mai degrabă spre un Ev Mediu, decât spre un oraș european al secolului 21. Pentru că nu avem cum să trecem peste faptul că încă mai avem străzi neasfaltate sau locuințe neracordate la canalizare, ce să mai vorbim de servicii de vidanjare.
Am putea, de exemplu, să îi păcălim pe oameni că suntem noua Veneție. Doar avem deja experiența unor ploi mai serioase care transformă orice stradă într-un bazin olimpic, și firmele ce se ocupă de servicii de vidanjare în București în adevărați eroi ai zilelor noastre. Bucureștiul poate fi orice își dorește el, dar cu niște mici modificări.
Una dintre ele, poate cea mai importantă, este aceea de a-și alege ca administratori nu doctori care promit autostrăzi suspendate și metrou până în Londra. Nu oameni care să ne cumpere votul la fiecare tură de alegeri și apoi să nu fie în stare să ofere nici măcar o deszăpezire atunci când ninge sau siguranța că, dacă alegi să ieși și tu la o plimbare seara, ești protejat.
Bucureștiul este capitala României. Este centrul financiar al țării și orașul cu cele mai mari venituri pe cap de locuitor. Este un oraș al contrastelor, un oraș al oamenilor fericiți dar și al celor mai mulți depresivi. Este un oraș care te consumă, în toate modurile posibile. Un oraș pe care poți ajunge să îl iubești sau să îl urăști. Cale de mijloc nu prea există.
Este un oraș care merită mult mai mult și care, singur, trebuie să se scuture de praf, de trecut, să pășească cu încredere în viitor.
Sursă foto: info3d.ro