Situația din Crimeea dovedește, încă o dată, dacă mai era nevoie, că principiile despre care se vorbește cu atâta patos în cadrul Uniunii Europene, libertățile pe care ar trebui să le aibă fiecare om, fiecare comunitate, sunt folosite mai ales în funcție de interese ce transced voința populară.
Avem, în aceste zile, două exemple clare despre cum coana Europa face și sex sălbatic, dar se dă în continuare și virgină. În prima situație, Kosovo, Europa și America nu au avut nici cea mai mică problemă să treacă peste voința majorității poporului sârb, care a spus clar că nu dorește recunoașterea independenței acestei enclave. Și s-a ajuns la situația ca un nou stat să își facă apariția pe harta lumii, Kosovo. Și au început să curgă declarațiile de recunoaștere a lui și de încheiere de acorduri economice și politice.
De menționat aici poziția României, care nici până azi nu recunoaște existența statului Kosovo.
Avem acum situația din Crimeea. Care este o copie la indigo a ceea ce am scris mai sus. Doar că, acum, Coana Europa se dă virgină. Nu își mai recunoaște orgiile la care a luat parte nu cu mult timp în urmă. Și refuză dreptul acelor oameni, majoritari ruși, de a se alipi la țara căreia ei aparțin cu adevărat. Nu știm cum vom evolua lucrurile. Nu cred că se merge în direcția cea bună și tare mi-e frică că perspectivele unui război sunt mai de actualitate ca oricând.
Ceea ce m-ar interesa pe mine cu adevărat este situația României. Care se află, și ea, de mult timp într-o stare de tensiune latentă în ceea ce privește pretențiile separatiste de pe unele teritorii care, istoric, ne-au aparținut mereu. Și mă refer aici la zona Transnistriei, despre care se vorbește tot mai intens ca fiind următoarea țintă a Rusiei sau despre tot mai guralivii unguri din așa numitul Ținut Secuiesc.
Știm care este poziția noastră oficială. Una care, cel puțin în ceea ce privește acest subiect, nu a variat. Nu am recunoscut Kosovo, nu vom recunoaște nici Crimeea alipită Rusiei. Dar oare putem noi să ne bazăm pe Uniunea Europeană și America atunci când, din senin, niște nebuni se vor gândi că au la îndemână precedentele istorice pentru a declanșa și aici niște referendumuri separatiste? Uitându-mă la cum joaca Europa și SUA acum, tare mi-e că vom fi foarte, foarte singuri la răscrucea vremurilor.