Ciclul de lucru al motoarelor electrice şi clasificarea acestuia

În zilele noastre, în aproape toate aplicaţiile, sunt utilizate motoare electrice, iar pentru a le controla unităţile electrice sunt folosite. Dar, timpul de funcţionare nu este acelaşi pentru toate motoarele. Unele motoare electrice funcţionează tot timpul, iar timpul de rulare al unei părţi de motoare este mai scurt decât perioada de repaus. În funcţie de acest lucru, conceptul de ciclu de lucru este introdus şi pe baza acestuia, motoarele pot fi împărţite în opt categorii, cum ar fi 1. Cu funcţionare continuă; 2. Cu ciclu scurt; 3. Cu ciclu intermitent 4. cicluri periodice intermitenţe cu pornire. 5. cicluri periodice intermitent cu pornire şi frânare; 6. funcţionare continuă cu încărcare intermitentă periodică; 7. funcţionare continuă cu pornire şi frânare 8. funcţionare continuă cu schimbări de viteză periodice
Funcţionare continuă: Acest ciclu denotă faptul că, motorul funcţionează suficient de mult timp şi temperatura motorului electric atinge valoarea stării de echilibru. Aceste motoare sunt utilizate în fabrici de hârtie, compresoare, benzi transportoare etc.
Ciclul scurt: În aceste motoare, timpul de funcţionare este foarte scăzut, iar timpul de încălzire este mult mai mic decât timpul de răcire. Astfel, motorul ajunge la temperatura ambianţa înainte de a acţiona din nou. Aceste motoare sunt utilizate în unităţile de macara, aparate de casă, unităţi de supapă etc.
Ciclu intermitent periodic: Aici motorul funcţionează de ceva timp şi apoi există perioada de repaus. În ambele cazuri, timpul este insuficient pentru a ridică temperatura la valoarea stării de echilibru sau pentru a se răci la temperatura ambianţa. Acest lucru este văzut la presă şi la maşini de foraj.
Ciclu intermitent cu pornire: În acest tip de cicluri, există o perioada de pornire, care nu poate fi ignorată şi există o pierdere de căldură la acel moment. După aceea este perioada de funcţionare şi perioada de repaus care nu sunt adecvate pentru a atinge temperaturile stării de echilibru. Această clasa de cicluri de motor este utilizată pe scară largă în sculele de tăiere a metalului şi la scule de foraj, de mînă etc.
Cicluri periodice intermitenţe cu pornire şi frânare: În acest tip de motoare, pierderile de căldură în timpul pornirii şi frânării nu pot fi ignorate. Astfel, perioadele corespunzătoare sunt perioada de pornire, perioada de funcţionare, perioada de frânare şi perioada de repaus, dar toate perioadele sunt prea scurte pentru a atinge temperaturile stării de echilibru respective, aceste tehnici sunt utilizate în cilindre de laminor pentru tagle, unităţi manipulatoare, mână de ridicare, etc.
Funcţionare continuă cu încărcare periodică intermitentă: În acest tip de ciclu de motor, totul este la fel că ciclul periodic, dar aici are loc o perioada de funcţionare fără sarcina în locul perioadei de repaus. Presare, decupare sunt exemple ale acestui sistem.
Funcţionare continuă cu schimbări de viteză periodice: În acest tip de ciclu de motor, există perioade de funcţionare diferite, la diferite solicitări şi viteze. Dar nu există nici o perioada de odihnă şi toate perioadele sunt prea scurte pentru a atinge temperaturile la starea de echilibru.

image
Controlul acţionarilor electrice
Acţionările electrice au devenit echipamentul cel mai important în zilele noastre în pentru motoare electrice şi alte maşini rotative. Noi ştim că unităţile electrice realizează în principal trei tipuri de muncă, 1) pornire 2) controlul vitezei 3) frânare. Se poate spune că unităţile electrice ne permit controlul motorului în fiecare aspect. Dar, controlul acţionarilor electrice este de asemenea necesar, deoarece toate funcţiile îndeplinite de unităţi sunt, în principal, operaţii tranzitorii, că de exemplu schimbarea tensiunii terminale, curent, etc. Acestea sunt foarte importante, şi ar putea deteriora temporar sau permanent motorul. De aceea, nevoia de a controla motoarele este pregnantă şi există diverse metode şi echipamente pentru a controla parametrii diferiţi ai unităţilor.
Controlul în buclă închisă al motoarelor
Într-un sistem de control, există două tipuri de sisteme, unul este buclă deschisă, iar celălalt este un sistem de control în buclă închisă. În sistemul de control în buclă deschisă ieşirea nu are nici un efect asupra intrării, adică fenomenul de control este independent de ieşire, pe de altă parte, în sistemul de control cu buclă închisă este mult mai avansat şi ştiinţific. Aici ieşirea este alimentată înapoi la terminalul de intrare, care determina cantitatea de intrare în sistem, de exemplu, în cazul în care producţia este mai mare decât valoarea predeterminată, intrarea este redusă şi viceversa. În acţionările electrice buclele de reacţie sau de control cu buclă închisă îndeplinesc următoarele cerinţe.
1) Protecţia
2) Creşterea vitezei de răspuns
3) Pentru a îmbunătăţi precizia stării constante
În următoarele discuţii, vom trece prin diferite configuraţii de buclă închisă, care sunt utilizate în unităţile electrice, indiferent de tipul de alimentare cu care sunt alimentate, adică DC sau AC.
Controlul limitei de curent
În timpul pornirii, ştim că dacă măsurile de precauţie nu sunt luate există o şansă de flux de curent imens prin circuitul motorului. Pentru a limita curentul şi pentru a simţi curentul alimentat la motor, un sistem de controlul pentru limitarea curentului este instalat. Buclă de feedback nu afectează funcţionarea normală a unităţii, dar în cazul în care curentul depăşeşte limita de siguranţă predeterminată, buclă de feedback se activează, iar curentul este coborât sub limita de siguranţă. Odată ce curentul este coborât sub limita de siguranţă buclă de feedback se dezactivează din nou şi în acest fel are loc controlul curentului.
Control în buclă închisă a cuplului
Acest tip de regulator de cuplu se observă în principal în vehicule alimentate de baterii, cum ar fi autovehicule, trenuri etc. Acceleratorul prezent în vehicule este presat de către conducătorul auto pentru a seta cuplul de referinţă T. Cuplul real T urmează T *, care este controlat de către conducătorul auto prin intermediul unui accelerator.
Controlul vitezei în buclă închisă
Buclele de control ale vitezei sunt, probabil, cel mai utilizat tip de bucle feedback pe scară largă pentru acţionari. Există două bucle de control, care pot fi denumite buclă internă şi buclă exterioară. Buclă de control a curentului interior limitează convertorul şi curentul motorului sau cuplul motorului sub limita de siguranţă. Acum putem înţelege funcţia de buclă de control şi putem trece prin exemple practice. Să presupunem că viteză de referinţă wm * creşte şi există o eroare pozitivă ΔWm, ceea ce indică faptul că este nevoie că viteză să fie crescută.
Acum, buclă internă creşte curentul menţinându-l sub curent maxim admisibil. Apoi şoferul accelerează, când viteză atinge viteză dorită atunci cuplul motorului este egal cu cuplul de sarcina şi există o scădere a vitezei de referinţă Wm ceea ce indică faptul că nu este nevoie de o mai mare accelerare, dar trebuie să existe o decelerație, şi frânarea se face prin regulatorul de viteză la curentul maxim admisibil. Aşa că, putem spune că, în timpul controlului vitezei funcţia se transferă de la motorizare la frânare şi de la frânare la motorizare, continuu pentru bună funcţionare şi operaționare a motorului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *