Ziua când peste România a bătut vântul rece al dezintegrării

justitie

Nu am studii juridice, ca atare nu pot emite o părere avizată pe decizia de ieri a CCR. O pot comenta din calitate de cetățean afectat de ea. Iar decizia de ieri a judecătorilor care ar trebui să vegheze la buna funcționare, constituțional, a unei țări, mă pune pe gânduri. Mă îngrijorează și mă sperie. România nu este și nu a fost niciodată, cel puțin din 1947 încoace, un stat funcțional democratic, fundamentat pe libertăți și respectarea justiției. Am început timid să jonglăm cu aceste instrumente și concepte după 1989, dar la un nivel second had. Cum ar veni, purtam Adibas, în loc de Adidas și beam suc la dozator în loc de Cola.

Cam așa și în ceea ce privește democrația românească. Un stat fundamentat solid pe democrație, nu își poate permite ca banii săi să fie sifonați, furați, în loc să fie folosiți pentru dezvoltare. Pentru drumuri, școli, spitale. De aceea, în orice stat democratic vei vedea că justiția este cu aevărat o forță, că a fi corupt nu își oferă posibilitatea de a ajunge să conduci țara ci te pregătește pentru ani grei de închisoare. Sau, dacă reușești să fentezi aceste mecanisme, se va întâmpla pentru puțin timp. Și tot la pușcărie ajungi.

La noi este exact invers. Democrația nu poate fi concepută fără hoți, fără corupți, fără șmecheri care să fenteze orice urmă de legalitate și bun simț și să ajungă în fruntea statului. Așa a fost cazul și cu lupta anti corupție. Pe vremea lui Năstase lua ființă PNA (în 2002 mai exact) gândit ca o instituție care să le arate ăstora din Europa că facem și noi luptă cu cei corupți. Numai că rezultatele lor erau mereu aceleași: NUP, NUP și iarăși NUP. Cum, necum, corupția exista, dar noi nu reușeam să dăm de ea. Și asta s-a întâmplat și pe vremea lui Ioan Amarie, ca șef al PNA dar și când la conducerea instituție s-a aflat Daniel Morar și vizați de anchete erau urmăriți doar cei din opoziție, niciodată cei din PDL, partid aflat la guvernare.

Ne place sau nu, lucrurile s-au schimbat începând cu 2013, odată cu venirea Laurei codruța Kovesi la conducerea DNA. Condamnări precum ale lui Adrian Năstase, Dan Voiculescu, achete multiple făcute asupra politicienilor din orice parte a eșichierului politic, rezultatele recunoscute inclusiv la nivel european (unde DNA este considerată în primele 5 instituții care se ocupă cu lupta anticorupție), toate acestea au făcut din Kovesi un model pentru opinia publică, cota ei de încredere și a DNA explodând, dar și o țintă vie pentru o clasă politică care nu se aștepta și nu își dorea ca să existe o astfel de instituție și la noi.

La această vânătoare de vrăjitoare au contribuit și unele vulnerabilități ale DNA, este suficient să amintim de lotul Ploiești, de numărul deloc plăcut de achitări din ultimul timp și de o lipsă de comunicare în spațiul public. Un nedorit spectacol al cătușelor, nefundamentat însă și în rezultate. Cel puțin uneori. Dar, oricum ar fi, activitatea DNA din ultimii 5 ani este una care a crescut încrederea oamenilor în faptul că și la noi se poate ca hoții să plătească pentru faptele lor de corupție. Și că, astfel, ajungem și noi dintr-o țară săracă, în una unde poți să speri că, muncind, luptând, poți ajunge să trăiești bine, în respectul legii.

Numai că, în timp ce noi, visători, nu am știut să ne unim să ne apărăm valorile în care credem, ei și-au ticluit un adevărat plan de acțiune, care a început de ani buni și care azi își dă roadele.  O țară în sărăcie, o țară cu oameni lipsiți de educație, o țară cu oameni dependenți de ajutoare sociale este tărâmul fertil pentru ca ei să înflorească. Ca atare, nu au făcut nimic pentru dezvoltarea țării, pentru creșterea nivelului de trai al oamenilor, pentru accesul lor la educație. Au început să demonizeze corporațiile străine, și-au creat menanisme media șantajiste și manipulatoare, prin care poluează informațional fiecare om, în timp ce au testat, pas cu pas, rezistența celor care refuză să se plece. Roșia Montana, gazele de șist, Colectiv, Ordonanța 13 sunt doar câteva din exemplele prin care vedem ce teste de furie și rezistență au făcut pe oameni, fiind, de fiecare dată, gata să elibereze și supapa furiei, prin niște cedări care păreau victorii. Și erau, dar pentru ei.

Și astfel, au ajuns aproape de final cu planul lor. Decizia de ieri a CCR nu se referă doar la omul Laura Codruța Kovesi. Ea va pleca oricum, azi, mâine, sau la finalul mandatului. Decizia de ieri a CCR modifică fundamental funcționarea statului român, rolul președintelui, mută, într-un mod discreționar și inechitabil întreaga tagmă a procurorilor sub păstorirea și deciziile Ministrului Justiției. Adică în mâinile unui om numit politic. Vă dați seama ce presiuni se pot face asupra acestor oameni? Dacă nu, vă invit să citiți povestea despre procurorul Panait, care, sub presiunilor liderilor PSD de la acea vreme, a ales să se sinucidă la 29 de ani.

Decizia de ieri a CCR a scos în stradă doar 2000 de oameni, maxim. Practic, prin acest lucru, poporul român a girat următorul pas, care a veni, în cel mai scurt timp, sub forma unei OUG care să îl scape pe Dragnea de cea de a doua condamnare. Iar apoi, reducerea democrației va fi doar o formalitate. He, he.

4 thoughts on “Ziua când peste România a bătut vântul rece al dezintegrării”

  1. Stimabile,
    Te cam înseli în aprecierile din editorial – si anume pe ici, pe colo, în punctele esentiale.
    Primo, Morar a mai avut (unele) rezultate. Pot sa mentionez ca, spre exemplu, ‘Triumful calitatii’ a fost instrumentat si trimis în judecata de DNA în timpul mandatului lui Morar, Kövesi doar a cules laurii condamnarii. Asijderea si cu dosarul ICA vizând pe cel mai varan dintre moguli sau cu primele doua condamnari ale lui SOV. Dosarele lucrate în perioada Morar au fost ceva mai bine întocmite si, mai ales, fara sprijin “de specialitate” din partea SRI, de-aia mai si rezista prin instanta. Despre manageriatul Statuii Vii a justitiei nu se pot face aceleasi aprecieri pozitive.
    Secundo, DNA în manageriatul Kövesi emite mai multe NUP-uri si SUP-uri decât ai crede. Spre exemplu, din cele peste 3800 dosare solutionate în 2017, numai vreo 330 au fost solutionate prin rechizitoriu, adica prin trimitere în judecata. Asta înseamna mai putin de 10%, restul este NUP, SUP, clasare, declinare, conexare orice, numa’ trimitere în judecata nu. Nu mai tamâia asa tare Statuia vie, ca pute NUP-ul …
    Tertio, majoritatea persoanelor (cred) si-ar fi dorit ca LCK sa îsi termine mandatul (la fel ca Basescu in 2012-2014, pus în geam de altii). Si ea ar fi fost la fel de artificial tinuta în functie, dar ce conteaza, am fi respectat formal mandatul si ne-am fi prefacut ca hoitul nu miroase …
    Quarto, spre final reduci toata discutia de pe fondul problemei la Dragnea personal, ceea ce pare o manipulare a discursului, prin personalizarea nepermisa a discutiei de principiu. Dragnea are problemele lui, reale sau inventate (pe mine motivarea din ‘Referendumul’ nu m-a convins), dar aia e o alta capra, pe care nu o confundam cu revocarea din functie a Statuii Vii.
    Hai, mai bine, sa discutam despre ineficienta de ansamblu a statului român, ineficienta care face ca singura solutie sa fie juridizarea si penalizarea generalizata a relatiilor sociale. Daca am avea institutii functionale (Curte de Conturi, ANAF, Politie, DLAF, Parchet general etc.) nu am mai avea nevoie de institutia de ultima forta, DNA si nici de personaje mesianice tip LCK. Mai ales ca am convingerea ferma ca DNA nu poate sa le suplineasca pe toate celelalte institutii falite, nici daca ar vrea … Nu ne va face DNA autostrazi, iar faptul ca l-ar fi trimis pe Iordache la plimbare în instanta pe mine nu ma încalzeste, eu vreau mai degraba autostrazi decât condamnari.

    1. @PC Sunt de acord cu ultima parte din comentariul tău. Da, discuția trebuie să fie mult mai profundă și visează o ineficiență crasă a tuturor instituțiilor statului român. Despre activitatea DNA, aici depinde de fiecare din ce unghi privește. Nu cred căpoți trimite înspre înstanță sau chiar să faci rechizitorii la 3800 de doare din 3800. Multe sunt de umplutură. Trebuie să vedem cazurile soldate cu condamnări. Definitive, apropo, căci și aici este o mică manipulare a celor care vin și vorbesc de eșecul DNA prin perspectiva unor achitări abia la prima sentință. Cât despre Dragnea, logic că am redus la el, pentru că el este punctul fierbinte al întregii nebunii de acum.

  2. Lasa ca nu se sfarseste lumea ! UE o sa puna alta persoana in locul ei .Si nea Nicu cat era el de in tot si in toate si tot s-a dus …..nu iesim din saracie prin bagarea la zdup a coruptilor .Din saracie iesim prin crearea de locuri de munca /fabrici/ da chestia asta nu prea place occidentului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :) :( :o 8) :eek: ;-( :grin: :wink: :arrow: :idea: :?: :!: :evil: O:) :-| :-* :-(( :poke: :love: :tired: :emotion: :party: :clown: :worried: X( :p