166 de zile până la Crăciun

Deși, dacă ne uităm la ce vreme e pe afară, de toamnă perfectă, am putea crede că în maxim o luna de zile vine Crăciunul. Iar la munte chiar așa a fost, pentru că am avut niște ninsori de poveste acum câteva săptămâni.

Da, vremea a luat-o razna, nu mai e niciun motiv să nu credem asta. Mă aștept parcă să văd cum începe Oprescu să monteze beculețele de Crăciun, să apară ofertele de brazi iar hipermarketurile să fie pline cu ornamentele necesare pentru a avea casa împodobită ca în povești. Televiziunile oricum au deja programul adaptat, cred că am văzut deja Singur acasă, toate părțile, programat să fie difuzat prin august.

Mai rămâne să mergem după cadouri. Mai bine zis, dupa cosuri cadou Craciun. Încerc să îmi imaginez reacția celor din magazine, dacă te-ai duce la ei să îi întrebi: ”Nu vă supărați, credeți că acest cadou este potrivit pentru a fi oferit de Crăciun?” și afară să fie eventual 40 de grade ))

Acum, vorbind un pic, dar foarte un pic, serios, nu suntem noi învățați încă din străbuni că ne facem vara sanie și iarna car? De ce nu ar funcționa lucrurile acestea și în privința cadourilor? Să cumpărăm vara cadourile de Crăciun și iarna să vopsim ouăle de Paște? ))

Lumea se schimbă într-un mod pe care cu greu îl putem anticipa. Nu știu dacă în bine, dar e o schimbare pe care o vedem și simțim în fiecare moment. De ce nu ar decide oamenii, trecând peste orice alt argument de bun simț, că nu mai sărbătorim Crăciunul iarna, nici Anul Nou în decembrie, ci le mutăm vara? Căci este mai cald vara, atmosfera este mai propice pentru distracție, vacanța de vară oricum durează mai mult.

Este o lume nebună, nebună de tot și, fie că ne place sau nu, trebuie oricând să fim pregătiți să îi acceptăm excentricitățile. Sau nu. Asta depinde doar de fiecare, de cum suntem noi construiți ca oameni. Eu, dacă mă întrebați, sunt de un conservatorism feroce. Prefer lucrurile să fie așezate așa cum au fost ele din buni străbuni, căci au fost bine.