15 septembrie – prima zi de școală

Aș putea începe cu deja perimata replică: ”Era altfel pe vremea noastră”. În mod clar, era. 15 septembrie era o constantă a vieții noastre. Prima zi de școală avea o însemnătate aparte atât pentru noi cât și pentru părinți.

Nu existau discuții despre lipsa manualelor, despre lipsa infrastructurii școlare, despre lipsa cadrelor didactice. Singura noastră grijă era să avem uniforma și rechizitele și eram gata de drum. Festivismul nu își are rostul azi. Școala românească este într-o criză profundă. Începe un nou an școlar la finalul căruia vom număra din nou șomerii generați de o nouă sesiune de Bacalaureat. Începe un nou an școlar în care copiii din clasele I-II nu au la dispoziție manualele, abecedarele. Ca atare, până la mijlocul lui octombrie nu au după ce învăța.

prima-zi-de-scoala

Avem un ministru care este cu totul depășit de situație, un ministru care nu trăiește decât pentru a-l mulțumi pe Ponta.

Iar copiii…ei bine, pentru ei, școala chiar este cea mai mare corvoadă posibilă. Pentru că, citez din clasici:

”numai am tragere de inima s-a invat in scoala asta veche”

Singurii pentru care ziua de azi este cu adevărat un moment unic sunt boboceii ce pășesc pentru prima dată într-o clasă de școală. Parcă îi și văd cum, unii plângând cu jale după mami, alții timizi, dar reținându-și lacrimile, merg după doamna învățătoare, gata să înceapă o experiență ce ar trebui să îi pregătească pentru viață.

Pentru ei, dar și pentru noi, cei care am iubit fiecare 15 septembrie, să fie un an școlar la finalul căruia să primim cu toții, părinți, elevi, profesori, coronița mult așteptată.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :) :( :o 8) :eek: ;-( :grin: :wink: :arrow: :idea: :?: :!: :evil: O:) :-| :-* :-(( :poke: :love: :tired: :emotion: :party: :clown: :worried: X( :p